Rapid eliminat - Neil Lennon

Șase etape au fost de ajuns ca Giuleștiul să facă o nouă victimă pe banca tehnică. Viața boemă de cartier a mestecat repede un tehnician parcă predestinat eșecului. Din momentul în care Viorel Moldovan a declarat public că lui Lennon i se va cere schimbarea sistemului de joc, soarta nord-irlandezului era clară. Iar ca ultim semn că în Giulești se joacă după regulile cartierului, cel mai vocal băiat de cartier a fost imediat instalat să readucă lucrurile la normal.

Unde s-a pierdut Lennon? A fost tactica lui de vină sau poate nu a fost înțeles sau sprijinit de jucători prin prestațiile lor? Să aruncăm o privire prin datele și statisticile Rapidului după șase etape, în căutarea unor răspunsuri.

Căutarea sistemului

În șase etape, Lennon a trecut prin cinci sisteme de joc, mai mult sau mai puțin forțat de presiunea din lojă, de absența sa nedorită sau de lipsa de rezultate. E normal ca o echipă să fie flexibilă și să aibă mai multe sisteme antrenate, însă Rapidul a arătat mai degrabă ca o echipă care nu și-a găsit deloc exprimarea, indiferent de sistemul abordat. Nici măcar revenirea la siguranța unui cunoscut 4-2-3-1 în fața lui Dinamo nu a fost un succes, în ciuda unei posesii mai bune, oaspeții reușind să fie mai periculoși și mai activi cu mingea la picior.

Așezările tactice folosite

Statisticile vs. Dinamo

Lipsa de agresivitate

Ceea e poate era așteptat de la Lennon, călit ca jucător și antrenor în agresivitatea jocului din Scoția, era o mai mare disponibilitate la efort și o intensitate mai mare a pressing-ului. Cu toate astea, giuleștenii au arătat în cele șase reprezentații oferite prea puține rezultate în încercarea de a provoca greșeala adversarului și a obține baloane periculoase în jumătatea adversă, iar asta ne-o arată și clasamentul de mai jos.

Zonele de recuperare și pierdere a posesiei

Clasamentul echipelor din Liga 1, sortat pe recuperări periculoase în jumătatea adversă

Abundența paselor lungi

Stilul britanic al lui Lennon poate nu s-a văzut în agresivitate, dar s-a văzut din plin la selecția paselor. Rapid e locul doi la pase lungi încercate, după Farul, având totodată și a doua cea mai bună acuratețe a paselor lungi din Liga 1. Când însă că doar 58,4% din pase ajung la destinație, e clar că multe atacuri se termină prematur.

La Buzău giuleștenii au trimis 60 de pase lungi din cele 409 jucate, iar doar 49% dintre ele au adus un progres. Mijlocul Rapidului nu a fost capabil să lege echipa și să asigure cursivitate echipei, forțând fundașii să caute constant soluții simple.

Pasele lungi jucate împotriva Gloriei Buzău

În fața lui Dinamo, echipa lui Lennon a schimbat registrul și trecut la o abordare axată mai degrabă pe distanțe mai scurte între jucători și un mijloc mai responsabil pe faza de construcție.

Cu toate astea, ceea ce a lipsit complet a fost flerul jucătorilor și capacitatea de a suprinde adversara. Din 47 de pase jucate în treimea adversă ( a doua cea mai slabă cifră în acest sezon ), niciuna nu a fost o pasă decisivă sau una inteligentă, Rapid reușind doar 8 șuturi către poarta lui Dinamo, cea mai slabă performanță din acest punct de vedere în întreaga stagiune.

Un singur jucător în formă?

Ceea ce nu a reușit Lennon, sau poate unde a fost ghinionist, a fost să aibă sau să aducă jucătorii într-o formă individuală bună, cu o singură excepție: Claudiu Petrila. Singurul jucător cu mai mult de 1 gol marcat din întreaga echipă, cele mai multe șuturi pe poartă, cele mai multe pase decisive, cele mai multe driblinguri încercate - mijlocașul stânga e singurul care a arătat constanță și inspirație în acest start de sezon.

Statisticile lui Petrila în acest sezon

Schimbarea e soluția?

Șumudică vine la Rapid cu promisiunea că din banii obținuți pe transferul lui Albion Rrahmani vor fi făcute cel puțin trei transferuri importante. Mai are loc Daniel Sandu să își arate calitatea în alegerea transferurilor și vor fi acestea de ajuns pentru ca Rapid să se redreseze? Și mai important, mai are loc Sumudică la inima galeriei din Giulești?